Către enoriaşii parohiei ortodoxe române «Sfântul Ioan Botezătorul» din Pforzheim
Fraţilor,
speranţa noastră, a tuturor, că şi în anul acesta vom sărbători Praznicul Învierii Domnului împreună şi după datină, s-a dovedit zadarnică.
Cauza ne este cunoscută tuturor, de la mic la mare.
O boală molipsitoare şi încă fără leac îşi face de cap în toată lumea, omorând mulţime de oameni care ar mai fi putut să se bucure de viaţă.
De săptămâni întregi viaţa noastră s-a schimbat radical. Trăim în izolare şi incertitudine. Autorităţile civile şi bisericeşti au impus măsuri preventive privind viaţa şi sănătatea noastră, una dintre acestea fiind şi interzicerea slujbelor în absolut toate locaşurile de rugăciune. Aşa se face că am fost şi suntem nevoiţi să petrecem postul Sfintelor Paşti în casele noastre, fără slujbele din biserică, fără spovedanie, fără împărtăşanie, fără pomenirea morţilor, fără slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul, fără slujbele deniilor din Săptămâna Sfintelor Patimi şi iată, fără Dumnezeiasca Liturghie a Sfintei Învieri a Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos, fără lumina pascală, fără cuminecare, fără rugăciunile de binecuvântare: a pâinii care se numeşte în popor «paşti», a cărnurilor, a brânzei şi a ouălor.
Spre mângâierea sufletelor celor întristaţi că nu au parte de slujbele deniilor din Săptămâna Mare, am selectat pentru ei părţi esenţiale din rânduiala deniilor, spre a le fi de folos la ceasurile de rugăciune.
Rugăciuni din slujba deniei de Duminică seara din săptămâna Sfintelor Patimi
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Carele pretutindeni eşti şi toate le plineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţă pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cinstitele Patimi au răsărit lumii în această zi, ca nişte lumini de mântuire, că Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeşte a fi răstignit pe lemn, ca să mântuiască pe om.
Ziua aceasta aduce luminat începutul Patimilor Domnului; veniţi dar, iubitorilor de prăznuire, să-L întâmpinăm cu cântări. Că ziditorul merge să ia răstignire, întrebări şi bătăi, judecat fiind de Pilat. Şi încă lovit fiind de rob cu palma peste cap; toate va să le rabde, ca să mântuiască pe om. Pentru aceasta să zicem: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, dăruieşte iertare de greşeli celor ce se închină cu credinţă preacuratelor Tale Patimi.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mu spală-mă de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi da; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Evanghelia după Sfântul Evanghelist Matei (21, 18-43)
Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit; şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată? Iar Iisus, răspunzând le-a zis: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa. Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi. Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci aceasta? Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac aceasta: Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce n-aţi crezut lui? Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de proroc. Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea. Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea. Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus. Mergând la al doilea i-a zis tot aşa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi, căindu-se, s-a dus. Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu. Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţi crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el. Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc. a clădit un turn şi dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe un au bătut-o, pe alat au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa. La urmă a trimis le ei pe fiul său, zicând: Se vor ruşina de fiul meu. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din ie şi l-au ucis. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători? I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor. Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucrul minunat în ochii noştri»? De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
Mergând Domnul spre Patima cea de bunăvoie, a zis Apostolilor pe cale: Iată ne suim în Ierusalim, şi Se va da Fiul Omului precum scrie pentru Dânsul. Să venim dar şi noi cu gânduri curate, să mergem împreună cu Dânsul şi împreună să ne răstignim, şi să ne omorâm pentru Dânsul, despre desfătările lumeşti; ca să şi vieţuim împreună cu Dânsul şi să-L auzim pe El, zicând: De acum nu Mă voi mai sui în Ierusalimul cel pământesc, ca să pătimesc; ci Mă voi sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru, şi împreună vă voi înălţa pe voi la Ierusalimul cel de sus, în Împărăţia cerurilor.
Se cântă luminânda (glasul a 3-lea): Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu. Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte.
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numelui Tău, prea înalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea (de două ori cu metanii) apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
În biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti uşa cerească, deschide nouă uşa mile Tale.
Apolisul: Venind Domnul spre patima cea de bună voie, pentru mântuirea noastră,Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci şi cu rugăciunile tuturor sfinţilor, să ne mântuiască şi să ne miluiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin.
Rugăciuni din slujba deniei de Luni seara din săptămâna Sfintelor Patimi
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Carele pretutindeni eşti şi toate le plineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. .
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Mirele, fraţilor, să-L iubim, candelele noastre să le îngrijim, în virtuţi strălucind şi în credinţă dreaptă; ca să intrăm împreună cu Dânsul la nuntă gătiţi, cu fecioarele cele înţelepte ale Domnului. Că Mirele, ca un Dumnezeu, dă tuturor dar cunună nestricăcioasă.
Evanghelia după Sfântul Evanghelist Matei (XXII, 15-46; XXIII, 1-39)
În vremea aceea au făcut sfat fariseii ca să-L prindă pe Iisus în cuvânt. Şi au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodianii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu după adevăr, şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu Te uiţi la faţa oamenilor. Deci spune nouă: cum Ţi se pare Ţie? Se cade să dăm dajdie Cezarului, sau nu? Dar Iisus, cunoscând vicleşugul lor, le-a răspuns: ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Arătaţi-Mi banul dajdiei. Iar ei I-au adus un dinar. El i-a întrebat: al cui este chipul acesta şi inscripţia de pe el? Ale Cezarului, au răspuns ei. Atunci Iisus a zis către ei: daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Şi auzind acestea, s-au minunat, şi lăsându-L s-au dus. În aceeaşi zi s-au apropiat de Dânsul Saducheii, care zic că nu este înviere, şi L-au întrebat pe El, zicând: Învăţătorule, Moise a zis: dacă va muri cineva neavând copii, fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său. Deci erau la noi şapte fraţi; şi cel dintâi s-a însurat şi a murit şi, neavând urmaşi, a lăsat pe femeia sa fratelui său. Tot aşa şi al doilea şi al treilea, până la al şaptelea. Iar la urmă, după ei toţi, a murit şi femeia. Aşadar, la înviere, a căruia dintre cei şapte va fi femeia, căci toţi au avut-o de nevastă? Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: vă rătăciţi, neştiind scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu, pentru că la înviere nici bărbaţii nu se însoară, nici femeile nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. Iar despre învierea morţilor, n-aţi citit, oare, ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu, când zice: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob? Însă Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii. Iar mulţimile care— ascultau, erau uimite de învăţătura Sa. Dar fariseii, auzind că a astupat gurile saducheilor, s-au apropiat de Dânsul şi unul dintre ei, învăţător de lege, ispitindu-L, L-a întrebat: Învăţătorule, care poruncă este mai mare în lege? Iar Iisus i-a răspuns: să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este întâia şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea acesteia, este: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toată legea şi proorocii. Şi, fiind adunaţi fariseii, i-a întrebat Iisus, zicând: ce vi se pare vouă despre Hristos, al cu Fiu este? Iar ei i-au răspuns: al lui David. Dânsul i-a întrebat iarăşi: cum atunci David cu duhul îl numeşte pe El Domn, când zice: zis-a Domnul Domnului Meu: şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale. Deci, dacă David îl numeşte pe El Domn, cum este fiul lui? Dar nimeni nu putea să-I răspundă o vorbă şi nici n-a mai îndrăznit cineva, din ziua aceea, să-L mai întrebe ceva. Atunci Iisus a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Săi, zicând: pe scaunul lui Moise au şezut cărturarii şi fariseii. Deci toate câte vă vor zice vouă să păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi, căci ei zic, dar nu fac. Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. Toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni: îşi lăţesc filacteriile şi-şi măresc ciucurii de la poalele hainelor; le place să stea în capul mesei la ospeţe şi pe scaunele celor dintâi în sinagogi şi să li se închine lumea prin târguri şi să-i numească oamenii rabi, rabi. Voi însă să nu vă numiţi rabi, căci Învăţătorul vostru unul singur este, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. Nici tată să nu vă numiţi pe pământ, căci Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri. Să nu vă numiţi nici învăţător, căci Învăţătorul vostru este unul singur: Hristos. Iar care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru; căci cine se va înălţa pe sine se va smeri; iar cine se va smeri pe sine se va înălţa. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor, nici voi nu intraţi şi nici pe cei care vor să intre, nu-i lăsaţi. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie faceţi rugăciuni lungi; pentru aceasta mai multă osândă veţi lua. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un prozelit; şi dacă îl dobândiţi, îl faceţi fiu Geenei, îndoit decât pe voi. Vai vouă, povăţuitori orbi, care ziceţi că cel care se va jura pe templu nu este cu nimic vinovat, dar cel care se va jura pe aurul templului este vinovat. Nebuni şi orbi! Ce este mai mare? Aurul, sau templul care sfinţeşte aurul? Cel care se va jura pe altar nu este cu nimic vinovat, ziceţi voi; dar cel care se va jura pe darul care este deasupra altarului este vinovat. Nebuni şi orbi! Ce este mai mare? Darul, sau altarul care sfinţeşte darul? Deci cel care se jură pe altar se jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui. Şi cel care se jură pe templu se jură pe el şi pe Cel care locuieşte în el. Şi cel care se jură pe cer s jură pe scaunul lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile cele mai grele ale legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea cea dinafară a paharului şi a blidului, iar pe dinăuntru sunt pline de răpire şi de nedreptate. Fariseule orb, curăţeşte întâi partea ce dinăuntru a paharului şi a blidului, ca să fie curată şi cea dinafară. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, dar înăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar înăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor şi împodobiţi gropile drepţilor, zicând: dacă am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui proorocilor. Aşadar voi înşivă mărturisiţi că sunteţi fiii celor care au omorât pe prooroci. Dar voi umpleţi cu vârf măsura părinţilor voştri. Şerpi, pui de năpârci, cum veţi scăpa de osânda Gheenei? De aceea, iată Eu trimit la voi prooroci şi înţelepţi şi cărturari; dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni, dintre ei veţi bate în adunările voastre şi îi veţi goni din oraş în oraş, ca să vină asupra voastră tot sângele drepţilor, care s-a vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-aţi omorât între templu şi altar. Adevărat vă spun vouă că vor veni toate acestea peste neamul acesta. Ierusalime, Ierusalime, cel care ai omorât pe prooroci şi ai ucis cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să adun pe fiii tăi, cum îşi adună găina puii săi sub aripi, dar n-aţi vrut. Iată casa voastră vi se lasă pustie. Căcă vă spun vouă: de acum nu Mă veţi mai vedea până când nu veţi zice: bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mu spală-mă de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi da; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Condac: La ceasul sfârşitului, suflete, gândind, şi de tăierea smochinului temându-te, talantul cel dat ţie cu iubire de osteneală, lucrează-l, ticăloase, priveghind şi grăind: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.
Icos: Pentru ce te leneveşti, ticălosul meu suflet? Pentru ce ţi s nălucesc fără de vreme griji netrebnice? Pentru ce te zăboveşti cu lucruri trecătoare? Ceasul cel de apoi acum este, şi ne vom despărţi de la acestea de aicea. Până când ai vreme, trezeşte-te, grăind: Greşit-am Ţie, Mântuitorul meu, să nu mă tai ca pe smochinul cel neroditor; ci ca un îndurat milostiveşte-Te, Hristoase, spre mine, cel ce grăiesc cu frică: Să nu rămân afară din cămara lui Hristos.
Se cântă luminânda (glasul a 3-lea): Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu. Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte.
Ajungând noi, credincioşii, la Patima cea mântuitoare a lui Hristos Dumnezeu, să slăvim îndelungă-răbdarea Lui cea nespusă; ca prin milostivirea Lui să ne ridice cu El şi pe noi, cei omorâţi de păcat, ca un bun şi de oameni iubitor.
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numelui Tău, prea înalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea (de două ori cu metanii) apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
În biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti uşa cerească, deschide nouă uşa mile Tale.
Apolisul: Venind Domnul spre patima cea de bună voie, pentru mântuirea noastră,Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci şi cu rugăciunile tuturor sfinţilor, să ne mântuiască şi să ne miluiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin.
Rugăciuni din slujba deniei de Marţi seara din săptămâna Sfintelor Patimi
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Carele pretutindeni eşti şi toate le plineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. .
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Păcătoasa a venit la Tine, vărsând mir cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de oameni, şi s-a vindecat cu porunca Ta de mirosul greu al răutăţilor; iar ucenicul cel nemulţumitor, suflând împotriva harului Tău, l-a lepădat pe el şi s-a amestecat cu noroiul, vânzându-Te pentru dragostea banilor. Slavă Hristoase milostivirii Tale.
Păcătoasa ştergând cu căldură preacuratele Tale picioare, cu părul capului ei, şi din adânc suspinând, a grăit cu plângere: Îndurate, nu mă lepăda, nici nu mă urî Dumnezeul meu, ci mă primeşte pe mine, ceea ce mă pocăiesc, şi mă mântuieşte, ca un iubitor de oameni.
Evanghelia după Sfântul Evanghelist Ioan (XII, 17-50)
În vremea aceea mulţimea care fusese cu Iisus mărturisea cum l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea a ieşit poporul înaintea Lui, pentru că auzise că a făcut această minune. Deci fariseii ziceau între ei: vedeţi că nimic nu folosiţi? Iată lumea s-a dus după Dânsul. Şi erau unii greci dintre cei care veniseră să se închine la praznic; aceştia s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat, zicând: doamne, voim să vedem pe Iisus. A venit Filip şi i-a spus lui Andrei, şi apoi Andrei şi Filip I-au spus lui Iisus. Iar Iisus le-a răspuns, zicând: a venit ceasul ca să se preamărească Fiul Omului. Adevărat, adevărat vă spun vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne numai el; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce-şi iubeşte sufletul său îl va pierde; iar cel ce-şi urăşte sufletul său în lumea aceasta îl va păstra spre viaţa cea veşnică. Dacă slujeşte cineva Mie, să vină după Mine şi unde sunt Eu acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă va sluji cineva Mie, îl va cinsti Tatăl Meu. Acum sufletul Meu este tulburat, dar ce voi zice? Părinte, izbăveşte-Mă pe Mine de ceasul acesta! Dar pentru aceasta am venit la ceasul acesta. Părinte, preamăreşte numele Tău. Atunci a venit glas din cer: L-am preamărit şi iarăşi îl voi preamări. Iar poporul, care era de faţă şi auzea, zicea: a fost tunet! Alţii ziceau: a vorbit cu Dânsul un înger. Iisus a răspuns şi a zis: nu pentru Mine a venit glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi. Acum stăpânitorul acestei lumi va fi izgonit afară. Iar Eu, când voi fi înălţat de pe pământ, pe toţi îi voi trage la Mine. Iar aceasta o zicea, arătând cu ce moarte avea să moară. Atunci mulţimea I-a răspuns: noi am auzit din lege că Hristos rămâne în veci, deci cum zici Tu că trebuie să fie înălţat Fiul Omului? Cine este Acesta, Fiul Omului? Atunci Iisus a zis către ei: puţină vreme mai este Lumina la voi. Umblaţi până când aveţi Lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; căci cel ce umblă pe întuneric nu ştie unde merge. Până când aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fiii Luminii. Acestea le-a zis Iisus şi, ducându-se, s-a ascuns de ei. Dar, deşi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei tot nu credeau în El, ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care l-a zis: Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi: braţul Domnului cui s-a descoperit? De aceea nu puteau să creadă, pentru că iarăşi Isaia a zis: au orbit ochii lor şi s-a împietrit inima lor, ca să nu vadă cu ochii şi nici să înţeleagă cu inima, ca nu cumva să se întoarcă şi Eu să-i vindec. A zis Isaia acestea, fiindcă a văzut slava Lui şi a grăit despre El. Însă şi dintre căpetenii mulţi au crezut în El, dar de teama fariseilor nu mărturiseau, pentru ca să nu fie izgoniţi din sinagogă, pentru că ei au iubit slava omenească mai mult decât slava lui Dumnezeu. Iar Iisus a strigat şi a zis: cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel care M-a trimis pe Mine. Şi cine Mă vede pe Mine vede pe Cel care M-a trimis pe Mine. Eu, Lumină am venit în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu crede, nu-l judec Eu, căci n-am venit să judec lumea, ci ca să mântuiesc lumea. Cine se leapădă de Mine şi nu primeşte cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am grăit; acela îl va judeca în ziua cea de apoi. Pentru că Eu nu am grăit de la Mine, ci Tatăl, Cel care M-a trimis, Acela Mi-a dat poruncă ce să spun şi ce să vestesc şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. Deci cele ce vestesc Eu, precum Mi-a spus Mie Tatăl, aşa le vestesc.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mu spală-mă de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi da; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Mai mult decât desfrânata făcând fărădelege, ploi de lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; dar cu tăcere rugându-mă, cad către Tine, sărutând cu dragoste preacuratele Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de greşeli ca un Stăpân, mie celui ce grăiesc: Mântuitorule, de întinăciunea faptelor mele curăţeşte-mă.
Se cântă luminânda (glasul a 3-lea): Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu. Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte.
Apoi idiomela, alcătuire a Casianei călugăriţa
Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă, şi tânguindu-se a adus Ţie mir mai înainte de îngropare, zicând: Vai mie! Că noapte îmi este mie înfierbântarea desfrâului, şi întunecată fără de lună ofta păcatului. Primeşte izvoarele lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu norii apă din mare; pleacă-Te spre suspinurile inimii mele, Cel ce ai plecat cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să sărut preacuratele Tale picioare şi să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva în rai în amiazăzi, de frică s-a ascuns. Cine va cerceta mulţimea păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale, Mântuitorule de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel ce ai nemăsurată milă.
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numelui Tău, prea înalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea (de două ori cu metanii) apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
În biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti uşa cerească, deschide nouă uşa mile Tale.
Apolisul: Venind Domnul spre patima cea de bună voie, pentru mântuirea noastră,Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci şi cu rugăciunile tuturor sfinţilor, să ne mântuiască şi să ne miluiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin.
Rugăciuni din slujba deniei de Miercuri seara din săptămâna Sfintelor Patimi
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Carele pretutindeni eşti şi toate le plineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. .
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
Când măriţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat, şi judecătorilor celor fără de lege, pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-au dat. Vezi, iubitorule de avuţii, cel ce pentru acestea spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne slavă Ţie.
Evanghelia după Sfântul Evanghelist Luca (XXII, 1-39)
În vremea aceea s-a apropiat praznicul azimelor, care se numeşte Paşti. Şi căpeteniile preoţilor şi cărturarii cutau cum să omoare pe Iisus, căci se temeau de popor. Dar Satana a intrat în Iuda, numit Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece; şi, ducându-se Iuda, a vorbit cu arhiereii şi cu căpeteniile oastei cum să-L dea în mâinile lor. Aceştia s-au bucurat şi s-au tocmit cu el să-i de bani. După ce s-a învoit cu ei, căuta vreme potrivită ca să-L dea lor, fără ştirea poporului. A sosit deci ziua azimelor, când se cădea să se jertfească mielul de Paşti. Şi Iisus a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: duceţi-vă de ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm. Iar ei L-au întrebat: unde voieşti să-Ţi pregătim? Şi Dânsul le-a răspuns: iată, când veţi intra în oraş, vă va întâmpina un om ducând un vas de lut cu apă; mergeţi după el la casa unde va intra şi spuneţi stăpânului acelei case: Învăţătorul te întreabă: unde este odaia de oaspeţi, în care să mănânc Paştile cu ucenicii Mei? Şi el vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi. Deci, ducându-se ei, au găsit aşa cum le spusese şi au pregătit Paştile. Iar când a sosit ceasul, a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli şi a zis către ei: foarte mult am dorit să mănânc cu voi aceste Paşti, mai înainte de patima Mea! Căci vă spun vouă că de acum încolo nu voi mai mânca din acestea, până când nu se vor împlini în împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: luaţi acesta şi-l împărţiţi între voi; căci vă spun vouă că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. Apoi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Aşijderea şi paharul, după ce au cinat, zicând: acest pahar este legea cea nouă în sângele Meu, care se varsă pentru voi. Dar iată mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masă. Însă Ful Omului merge, după cum este rânduit; dar vai omului acelui prin care este vândut! Iar e au început a se întreba unul cu altul, cine dintre ei ar fi cel care avea să facă această faptă. Apoi s-a iscat între ei şi o neînţelegere: care dintre ei să fie socotit ca cel mai mare? Atunci Iisus le-a zis: împăraţii păgânilor îi stăpânesc pe aceştia şi cei care au putere asupra lor sunt numiţi făcătorii lor de bine. Dar voi să nu fiţi astfel: ci cel care este mai mare între voi să fie ca cel mai mic; şi cel care este căpetenie să fie ca unul care slujeşte. Căci cine este mai mare: cel care stă la masă, sau cel care slujeşte? Oare, nu este cel care stă la masă? Însă Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte, căci voi sunteţi aceia care aţi rămas cu Mine în încercările Mele. Şi Eu vă rânduiesc vouă împărăţie, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl Meu, ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea, în împărăţia ea, şi să şedeţi pe scaune judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Apoi Domnul a zis: Simone, Simone, iată Satana v-a cerut pe voi, ca să vă cearnă ca pe grâu. Însă Eu M-am rugat pentru tine,să nu înceteze credinţa ta; şi tu, când te vei întoarce, să întăreşti pe fraţii tăi. Dar el I-a răspuns: Doamne, sunt gata să merg cu Tine şi în temniţă şi la moarte. Iar Iisus i-a zis: Petre, îţi spun că nu va cânta azi cocoşul, până nu te vei lepăda de Mine de trei ori, cum că nu Mă cunoşti. După aceea i-a întrebat: când v-am trimis fără pungă şi fără traistă şi fără încălţăminte, aţi avut lipsă de ceva? Iar ei au răspuns: de nimic. Atunci Dânsul le-a zis; acum însă cel care are pungă, s-o ia; asemenea şi cel care are traistă; iar cel care nu are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere. Căci vă spun vouă că trebuie să se împlinească cu Mine Scriptura care zice: Şi cu cei fărădelege s-a socotit; pentru că şi cele despre Mine sunt gata să se împlinească. Ei au zis atunci: Doamne, iată aici două săbii. Iisus le-a răspuns: este destul. Şi ieşind, s-a dus, ca de obicei, în Muntele Măslinilor; iar ucenicii s-au dus după Dânsul.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mu spală-mă de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi da; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Se cântă luminânda (glasul a 3-lea): Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu. Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte.
Din ospăţul Stăpânului şi din masa cea nemuritoare, veniţi credincioşilor la loc înalt, cu gânduri înalte să ne îndulcim, pe Cuvântul cel Preaînalt din cuvântul Lui cunoscându-L, pe Cruce Îl slăvim.
Fiind cunoscători în cele de taină, Doamne, pe ucenicii Tăi, i-ai învăţat, zicând: O, prietenilor! Vedeţi să nu vă despartă de Mine vreo frică; că deşi pătimesc, dar pentru lume pătimesc. Să nu vă smintiţi deci în Mine, că n-am venit să-Mi slujească cineva Mie, ci să slujesc Eu şi să-Mi pun sufletul răscumpărare pentru lume. De-Mi sunteţi deci prieteni, faceţi ca Mine; cel ce voieşte să fie întâi, să fie cel din urmă; stăpânul, ca slujitorul. Rămâneţi în Mine, ca să aduceţi struguri, că Eu sunt viţa vieţii.
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numelui Tău, prea înalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea (de două ori cu metanii) apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. (De trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin
În biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti uşa cerească, deschide nouă uşa mile Tale.
Apolisul: Venind Domnul spre patima cea de bună voie, pentru mântuirea noastră,Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci şi cu rugăciunile tuturor sfinţilor, să ne mântuiască şi să ne miluiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin.
A N U N Ț
Mitropolia Germaniei – Vicariatul parohiilor ortodoxe române
Ca urmare a deciziilor Patriarhiei Ecumenice din 31 martie 2020, măsurile anunțate în scrisoarea pastorală din 17 martie 2020 de către mitropolitul nostru Augoustinos din cauza pandemiei vor fi extinse până la o nouă notificare.
Mai exact, aceasta înseamnă:
1. Rămâne interzisă în parohiile din Germania oficierea slujbelor publice la care participă credincioșii;
2. Toate evenimentele comunităților rămân, de asemenea, interzise;
3. Rămâne valabilă instrucțiunea de a ține înmormântările în cel mai apropiat cerc familial și direct la cimitir;
+++
Cu mare durere constatăm că măsurile de mai sus au ca urmare că în special în Săptămâna Mare și de Sfintele Paști nu se vor ține slujbe și întâlniri în bisericile noastre.
Dorim să subliniem că aceste măsuri se aplică în mod identic în toate parohiile din cuprinsul Mitropoliei, deci în toată Germania.
Mitropolitul nostru mulțumește din suflet credincioșilor care au recunoscut seriozitatea situației și care acceptă deciziile Bisericii în spirit bisericesc, rămânând acasă fără să se plângă, din dragoste pentru aproapele lor, făcând ascultare, ceea ce aduce bucurie adevărată, și practicând rugăciunea, care ne oferă pacea în Hristos.
Bonn, 6 aprilie 2020
ANUNŢ IMPORTANT
Iubiţi credincioşi,
ţinând seama de dispoziţiile primite din partea autorităţilor civile şi bisericeşti, Vă aduc la cunoştinţă că, începând de luni 16 martie până în Sâmbăta Floriilor (11 aprilie), toate slujbele religioase, în biserică şi în locuinţe particulare sunt anulate, din cauza pandemiei declanşate de virusul SARS-Cov-2 (Corona-Verordnung – CoronaVO).
Cu privire la biserica evnaghelică din Pforzheim, în care noi slujim şi ne rugăm de peste douăzeci de ani, mi s-a comunicat de la secetariat că, până la 15 iunie, nu se va sluji în biserică. Comunicatul acesta anulează termenul (11 aprilie) comunicat nouă de către Mitropolie şi Ministerul cultelor din Badenwürttenberg (vezi mai jos e-mail de la secretariat în limba germană).
Este vorba de o măsură de protecţie a sănătăţii tuturor oamenilor pe care trebuie să o respectăm fără excepţii.
Până la 15 iunie 2020 biserica rămâne cu mare probabilitate închisă.
Am sperat că vor fi posibile măcar spovedania şi împărtăşirea enoriaşilor, în zadar însă.
Până când vom putea sluji în biserica noastră, să ne rugăm unii pentru alţii, astfel zicând: «Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeşte rugăciunea aceasta spre iertarea păcatelor noastre, ale nevrednicilor robilor Tăi, care am mâniat bunătatea Ta cu fărădelegile noastre şi am întărâtat buna Ta milostivire. Să nu intri la judecată cu robii Tăi, ci întoarce de la noi mânia Ta cea înfricoşătoare, care cu dreptate este pornită asupra noastră. Încetează îngrozirea cea pierzătoare, opreşte sabia Ta cea înfricoşătoare care în chip nevăzut, înainte de vreme, ne taie pe noi şi Te milostiveşte spre săracii şi sărmanii robii Tăi, şi nu ne da morţii pe noi care în pocăinţă, cu inimă înfrântă şi cu lacrimi, cădem către Tine, Dumnezeul nostru, Îndurate, Bunule, Împăciuitorule şi lesne-Iertătorule»
Binecuvântarea Domnului Iisus Hristos să fie peste noi, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin».
A N U N Ţ
AL MITROPOLIEI GERMANIEI
A PATRIARHIEI ECUMENICE DE CONSTANTINOPOL
Conform scrisorii pastorale de azi a Înaltpreasfințitului Mitropolit Augoustinos al Germaniei, următoarele decizii se aplică până la o notificare ulterioară, dar cel puțin până la Sâmbăta lui Lazăr (11 aprilie 2020):
1. În cadrul Mitropoliei Germaniei, toate slujbele religioase sunt anulate;
2. E în vigoare în continuare anularea tuturor celorlalte evenimente ale parohiilor noastre;
3. Ceremoniile funerare au loc exclusiv în cimitir și în cel mai strâns cerc familial;
4. În ceea ce privește postul, în special în circumstanțele actuale, credincioșii bolnavi sunt rugați să urmeze planul nutrițional recomandat de medicul curant;
5. Este valabil pentru toți: rămânem acasă. Cine are deja simptome de boală sau aparține unui grup periclitat este rugat să rămână acasă într-o auto-izolare voluntară, dovedind astfel responsabilitate pentru propria sănătate și pentru cea a semenilor săi;
Bonn, 17 martie 2020
Pentru conformitate
Protoiereu Radu Constantin Miron
Vicar
Lieber Herr Petcu, auch für Sie und Ihre Gemeinde zur Info:
Gottesdienste: Es dürfen vorerst bis zum 15.06.2020 keine Zusammenkünfte mehr stattfinden. Dies ist auch für uns bindend. Gottesdienste, in denen Menschen in geschlossenen Räumen oder im Freien zusammenkommen, können nicht mehr stattfinden.“ – das betrifft auch Taufen und sogar das Osterfest!
Danke, dass Sie Ihre Gemeinde über diese Verordnung informieren.
Schöne Grüße und bleiben Sie gesund!
Ingrid Sill
Evangelische Johannesgemeinde Pforzheim
Schwarzwaldstr. 61
75173 Pforzheim
Tel. 07231 23431
Fax. 07231 299286
Programul Sfintelor Slujbe din luna martie 2020 în Biserica Învierii (Auferstehungskirche) din Mathystraße colţ cu Göbenstraße,
în Pforzheim
